Aş! Dac-aş putea!
Dac-aş putea , eu aş striga,
Ba chiar, aş spune, aş urla
Aşa-i de mare a mea durere!
Uneori nici nu aş încerca!
Sau un dialog cu tine, sau cu mine.
Poate mai bine un monolog!
Aş şuiera câteva cuvinte,
care să nu fie străine de iubire,
aş arunca departe
lespedea de piatră cuantificată
şi vânătă,
pentru a-ţi sugera ceva de dragoste ,
ceva de plăcere într-un cuib ... al plăcerilor, cu iubire...
Aş alunga divina şi plăcuta tăcere,
cu cuvinte simple, din care să nu lipsească
TE IUBESC!
ALERG CU PLĂCERE SĂ TE ÎNTÂMPIN PE TINE!
Şi aş........
Dar uneori alung cu greu amintirile care nu îmi fac plăcere,
Dar nimic nu mă poate opri din iubirea din ce în ce mai mare,
Indiferent de întâmplările colaterale!
Ei, bine! Aş vrea să cânt şi voi cânta! Deci, nu există aş pentru aşa ceva!
Aici cu mine este şi va fi, doar IUBIRE, MEREU ŞI NU O ZI!
AŞ ESTE DE FAPT , ACUMA ,”ESTE”!
MULŢUMESC IUBIRE! REALĂ ESTE, NU POVESTE!
20... 21 CANDVA ŞI ACUM!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu