DE CE? ...IAR DE CE?

 

DE CE? DE CE?

De ce oare vorbim în șoapte,

Când se lasă seara sau în noapte?!

De ce oare mai mult zâmbim,

Când simțim că ne iubim!

De ce oare gândim mai multe,

Când părul este alb, aici la tâmple?!

Știm oare ce urmează să se întâmple!

De ce oare îl simt pe cel iubit și drag,

Înainte de a ajunge în prag?!

De ce oare de la o vreme,

Simt clipa cum trece, încep a mă teme?!

De ce viața pare mai frumoasă,

Când cei iubiți sunt cu toții acasă?!

De ce uităm să spunem, clar cu înțeles,

Cuvântul TE IUBESC! mai des!?

DE CE UITĂM CĂ TOTUL A ÎNCEPUT,

SIMPLU, DA, CU UN SIMPLU SĂRUT?!

VĂ MULȚUMESC, FIINDCĂ VĂ IUBESC!

14.12. 2023 OP

P.S.

M-a pupat soția, pe frunte!

Ce dulce a fost! Un pupic cu rost!

AMURG FERICE

 

amurg ferice

(amintiri)

îmi amintesc, de somnul pe o pajiște, ce vis!

tu mi-a spus povești cu prinți în paradis!

eram în alte vieți, era frumos, nu haos!

un ochi privea în culori, amurgul grandios.

simțeam mătasea cum îmi mișcă pleoapele, privirea!

iar mâna se plimba pe pielea moale ca de catifea!

trupul tău se ondula de plăcere, fredona,

lumina lunii ne îndemna, în dormitor!

unde se auzea cântând de zor pendula.

e timpul să ne ascundem în visare

să ne gândim la dragostea noastră mare!

simt că o bucată de rai a căzut pe noi

şi vreau să fim mereu, noi doi, mereu noi doi!

lăsăm jocul patimilor să crească

iar în zori , o stea să ne trezească!

Ce zi ferice! Suntem în paradis!

Nu a fost doar un vis!

15.12.2023,O.P.

Unde-mi ești copilărie?

 Unde-mi ești copilărie?

Pe lângă mine trece o zână,

O salut, ea îmi zâmbește , dar nu-mi zice nimic.

Oare, minunea, nu mă recunoaște!?

Nu este aceiași din copilarie,

Care-mi îndeplinea multe dorințe!

Tăcerea ei mă înspăimântă!

Umbrele luminii ei se-ndepărtează,

Rămân adormite în adieri de brațe fericite!

Mama mea, știa cum să legene zânele și să le roage să facă minuni!

Dar ea, plecată-i în noaptea lungă peste văi,

S-a dus acolo, sus în rai!

Privesc la cer și eu admir, acolo îi steaua ei acum!

Câtă lumină și raze îmi trimite!

Acum sunt două stele, căci tata, a ajuns și el!

Ce luminos e cerul când stele le văd!

Încerc un zbor plăcut în memorie,

Sunt nesigur, mi-e teamă, încă,

Dar curând și eu am să zbor, în prejma lor…!

…Răcoarea serii prin anii copilăriei

Îmi amintește că vârstele inocenței s-au dus!

Mă-ntreb timid “unde-mi ești copilărie?”

De departe, ca un ecou aud glasuri de copii!

“Rămâi bunic și bucurăte de fericirea nepoților!”

II

Sunt glasuri bucuroase pline de viată,

ce răspund într-o explozie cosmică!

O superbă neîncredere în mine

Începe să se pronunţe într-o melodie de jazz ritmic!

Pare o cosiță de păr blond din …mugurii copilăriei

Dintr-un anotimp pierdut!

Sufletul tâșnește din piept,

Vreau din nou copilăria ,

Șoapta de clopot a ceasornicului mă-ntristeaza !!

CE REPEDE ZBOR CLIPELE!

O.P. 2023

Desenele animate ale copiilor mei!

Doar un vis…

 O.P.

Doar un vis…

Uneori atipesc. Ma prabusesc intr-o bunastare a uitarii desavarsite.

Ajung repede pe taramuri necunoscute.

Se aude un roi de sunete, un flaut creaza o armonie romantica . In jur este o multime de culori. Cerul pare brazdat de curcubee, in care sunt puzderii de pietre pretioase.

Toate par a fi comori din o mie si una de nopti.

Cineva le azvarle spre mine, in timp ce trec in zbor pe un cal alb, pe un cer senin , ireal de pur.

Intru intr-o poiana plina de irisi albastri,

dar intorc capul spre padurea din dreapta mea,

unde frunzele picura lacrimimi de roua sidefata.

Parasesc padurea fermecata leganat pe susurul frunzelor.

Intru in poiana parasind lumea nefiintei.

Un zgomot la inceput usor apoi din ce in ce mai tare ma trezeste.

Intru in real. Totul a fost o visare minunata.

Revin la realitate, inima imi bate cu putere.

Ce visare minunata!

Pictura CORINA CHIRILA