joi, 23 februarie 2023

Gânduri!

 Despre ea!

I-am mângâiat din ochi trăsăturile —

curba sprâncenelor,

strălucirea ochilor cenușii, buzele pline.

În clipele când îmi zboară gândul la ea,

aproape că îi simt acele buze pe piele.

Săruturile ei erau binecuvântări,

făgăduieli ale îngerului meu,

care făcuse să merite să-mi trăiesc viața.

Ziua are căldura, iar lumina are scântei!

miercuri, 22 februarie 2023

MUNCA ȘI VIAȚA! (I)

 Tot ceea ce facem se poate încadra în trei categorii: rău, bun și extraordinar.

RĂU: 

Munca fără un scop este tot ceea ce ne irosește timpul, energia și viața.

BUN: 

este ceea ce e familiar, util, productiv. Este ceea ce te pricepi să faci. Probabil că majoritatea timpului tău este folosit pentru așa ceva. Adică  pentru ceea ce îți aduce confort, hrană și, uneori, succes.

EXTRAORDINAR:

 este ceea ce ne dorim cu toții. Este munca plină de sens, care face o diferență, care inspira și provoaca. Este ceea ce contează. Este genul de muncă pe care o faci fără  efort și fără șă-ți dai seama că timpul trece. Creezi extraordinarul atunci cand ești în acord total cu valorile și credințele tale, atunci când simți că aspirațiile și speranțele tale au un impact asupra lumii. Există, totuși, incertitudine și disconfort atunci când creezi extraordinarul, deoarece, deseori, acesta este nou și provocator. Tot ceea ce este nou și provocator implică și riscul de a eșua, dar, pentru că această muncă extraordinară contează enorm pentru tine, nu-ți dorești să dai greș. Iată de unde și incertitudinea și disconfortul.

    Pentru că vrei să treci la un alt nivel în viața ta iată care sunt cele trei condiții pentru a reuși: concentrarea, curajul și rezistența.

CONCENTRAREA
 
Intr-un articol publicat in Forbes, Mike Myatt spunea ca „diferența dintre mediocritate si succes sta deseori in abilitatea de a te concentra.”
 
Concentrat ești atunci cand poți numi cele trei proiecte cheie la care lucrezi pentru a-ti îndeplini visul si cand iți dai seama care dintre cele trei este „primul dintre egali”.
Ti-ai pierdut concentrarea atunci cand lucrezi doar la ceea ce este cel mai presant.
 
Concentrat ești atunci cand iți cunoști punctele tari si încerci sa le multiplici.
Ti-ai pierdut concentrarea cand uiți ca faci parte dintr-un sistem.
 
Concentrat ești atunci cand știi ca fiecare alegere pe care o faci poate avea, in egala măsură, atât consecințe pozitive, cat si negative si le cunoști pe ambele.
Ti-ai pierdut concentrarea cand alegi drumul care pe moment pare cel mai scurt.
 
Concentrat ești atunci când in ceea ce faci bine se vad semințele extraordinarului.
Ti-ai pierdut concentrarea atunci cand doar speri ca extraordinarul sa apară într-o buna zi.
 
Concentrarea iți permite sa atingi niveluri neobișnuite de disciplina si intensitate, care de cele mai multe ori conduc la rezultate extraordinare. Concentrarea nu este o abilitate. Este o decizie, iar odată ce ai decis sa ramai concentrat trebuie sa înveți sa te concentrezi pe ceea ce este cu adevărat important, atunci cand este cu adevărat important si cand ai motivele cu adevărat importante. Liderii eficienți aleg sa-si concentreze atenția pe un număr limitat de activități importante, in loc sa-si piardă focusul in initiative multiple.
 
CURAJUL
„Curajul înseamnă sa fii mort de frica si totuși să te urci in șa.” (John Wayne)
 
Curajul înseamnă sa știi ca nu toata lumea va fi mulțumită.
Curajul pălește atunci cand te pui ultimul pe lista celor care contează.
 
Curajul înseamnă sa ceri ajutorul atunci cand ai nevoie.
Curajul pălește atunci cand te străduiești sa faci totul de unul singur.
 
Curajul înseamnă sa știi ca vor fi necesare si sacrificii.
Curajul pălește atunci cand nu te simți dispus sa plătești prețul succesului.
 
Atunci cand curajul ne părăsește, înghețăm. Ne încordăm umerii, ca pentru luptă. Nu mai respiram cum trebuie, iar creierul, mai puțin oxigenat, nu mai gândește corect. Suntem blocați. In astfel de momente ar trebui sa apăsam butonul de pauza al creierului si sa ne folosim de puterea trupului pentru a trece peste frica. Un singur pas înainte, pasul următor, o mica acțiune te va duce spre direcția cea buna. Un singur pas este tot ceea ce ai nevoie pentru a începe sa te miști din nou.
 
REZISTENTA
 
Unul dintre cele mai sigure sisteme de măsurare a extraordinarului este acel moment in care iți spui: „As vrea sa renunț acum.” Este prea greu, prea confuz, prea îndrăzneț, prea descurajant, prea rapid, prea solicitant, prea mare, prea scump, prea complicat, prea riscant, prea îndepărtat, prea ambițios, prea copleșitor. Este prea mult.
 
Si, desi e posibil sa ai dreptate, rezistenta înseamnă ca ai decis deja sa faci următorul pas. „Oricum ai lua-o, nu este nimic rău in a cădea. Rau este sa ramai jos.”(Mohammad Ali)
 
Studiile ne arata ca rezistenta nu este pur si simplu o calitate, ci se construiește asemenea unui zid cu multe cărămizi. Care sunt modalitățile, mijloacele si practicile care te ajuta sa-ti construiești rezistenta? Atitudinea pozitiva, adaptabilitatea, creativitatea, pentru ca, așa cum spunea omul de știință austriac Victor Frankl, „libertatea suprema a unui individ este abilitatea de a-si alege atitudinea într-un anumit set de circumstanțe”.
 
Toate cele trei elemente enumerate mai sus sunt mai de graba construcții personale si mai puțin calități înnăscute. Nu trebuie decât sa vrei sa muti toate acțiunile tale din cele doua recipiente (rău si bun) in cel de-al treilea, numit „extraordinar”. 


 

 

vineri, 3 februarie 2023

DRAGOSTEA!

 DRAGOSTEA!

(ÎNDEMNURI ON-LINE)

Dragostea ... poveste veche... , nu aiurea,

Dragostea …e un dar şi nouă de-a pururea,

Dragostea … o visăm împreună nu unilateral şi particular,

Dragostea … nu tine seama de calendar

Dragostea … simțind-o în intensități ce te-ar caracteriza,

Dragostea … ca un văl îți îngreunează vederea ,nu poate scandalize.

Dragostea … poate să subminează judecaţi clare ,

Dragostea …face o inima capabilă de visare.

Dragostea … poate manipula , plăcutul din iubire.

Dragostea … poate fi visul plin de fericire,

Dragostea …e când descoperi realitaea în cel iubit!

Dragostea… este când realitatea lui şi a ta s-au unit!

Dragostea… nu căută siguranţă, iar eu şi tu căutăm ce e sublim!

Dragostea… arată că suntem în siguranţă, când ne iubim!

 03.02.2023 O.P.


AMINTIRI!

 Cand era viu, il socoteam nebun;

Acum, se vede treaba ca era si profet...
Marea umilinţă
Corneliu Vadim Tudor (24 iunie 2014)
Ferice, dar, de voi, prieteni morţi
Că nu vedeţi cum ni se sparge ţara
Cum lupii trag cămaşa ei la sorţi
Şi-n iarnă ni se schimbă primăvara.
Eu pe-ntuneric scriu acest poem
Nişte nemernici iar ne-au stins lumina
Pe cine să înjur sau să blestem
Când noi, românii, purtăm toată vina?
Şi gazele, ca mâine, s-or opri
Pe urmă vom bea apă ruginie
Trăim calvarul ăsta zi de zi
Drum bun spre Evul Mediu, Românie!
Nici n-ai unde să suni, toţi se ascund
Eşti prizonierul neamurilor proaste
La Primărie? Eşti prea rupt în fund!
La Minister? Te bate la trei coaste!
Nici o instanţă nu te bagă-n seamă
Nici nu exişti, tu, cetăţean de rând
Ţesutul societăţii se destramă
Iar statul e doar un vampir flămând.
Tu nu mai ştii ce-i aia "trai decent"
În beznă stai, te speli cu apă rece
Mai cald e-afară ca-n apartament
Exterminaţi suntem, din zece-n zece.
Îmi beau cafeaua trist şi gânditor
Nu mai fumez, dar viciul tot mă muşcă
Regret profund că sunt doar scriitor
Aş da stiloul astăzi pe o puşcă.
Aprind o lumânare şi mă văd
În casa scundă, a copilăriei
Când vijelia-n pomi făcea prăpăd
Dar îngeri zdraveni ţineau piept urgiei.
Însă atunci era după război
Rănită era ţara, şi datoare -
Acum, ea este pradă la strigoi
Şi sclava unei Mafii-ngrozitoare.
Am dat lumina, gazele şi apa
Pe mâna unor mercenari străini
Zic că-s prieteni, dar ne sapă groapa
Scot bani din piatră seacă şi din spini.
Nu ne putem gospodări în viaţă?
Ajuns-am un popor de retardaţi?
Atunci e clar: scuipaţi-ne în faţă!
Ne place să fim viermi? Să fim călcaţi!
Umilitoare e această stare
Să nu mai ai nimic în ţara ta
Să vezi cum ultima redută moare
Şi să te rogi de moarte să te ia.
Eu vă invidiez, amici plecaţi
În altă lume, unde e lumină
Acolo sunteţi, toţi, surori şi fraţi
Şi beţi nectar, nu apă cu rugină.
V-a luat la vreme Dumnezeu la cer
Eu văd în asta, poate, o răsplată
El v-a ferit de acest timp mizer
Când ţara noastră e crucificată.
Când lumea plânge-n pumni şi n-are bani
Nici de mâncare, sau medicamente
În timp ce politrucii talibani
Fac şi desfac Guverne, Parlamente.
E un dezastru grav şi general
Mai jos de-atâta chiar că nu se poate
Mai bine-n groapă decât la canal
Şi cred că doar războiul mondial
Ne poate vindeca de laşitate!