TOAMNA ÎN …VIAȚĂ!
Rănile mă dor , oasele trosnesc ca ramurile putrede, toamna,
Amintirile mă bucură, dar simt cum mă întristează plecarea,
Nu mai văd zale argintii sau aurul așa limpede în văzduh
Toate zbor, bucuriile sunt din ce in mai rar, toate trec mai repede,
Simt cum se apropie ploaia, vântul mă tulbură,
Curînd va apare ceva foarte rece, un pui de viscol îl simt în inimă!
Ochii mei sunt triști, rătăciți, undeva departe,
Aud clopoței ce nu seamănă cu mângâirile vieții,
Clnchetele lor nu mai au sunete cristaline,
Viața zboară într-o altă lume, focul pâlpâie încet în mine,
Seamănă cu un dor de ... , cu parfumul unui trandafir veștejit.
Zorile mele au trecut de mult, clipele par neputincioase,
Mirosul capcanelor vieții, alungă speranțele spre tărmuri îndepărtate,
Biblia mă biciuiește să mulțumesc Domnului,
Speranța mă îndeamnă să cer iertare,
Regrete profunde apar pentru tot ce am făcut , chiar fără voie, rău!
Iubesc chipul Domnului, mulțumesc pentru tot!
Lăutari un cîntec de … mulțumire, pentru viață, vă rog!
09.11.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu