Iubito când...

 Iubita mea , când ne-am cunoscut căutam iubirea printre lumini de stele,

-I-

Când ne-am cunoscut, am descoperit tainele iubirii printre scântei de stele,

Stropii de ploaie cădeau din aceasta constelație în grădină,

Aici înfloreau trandafiri albi și roșii, panseluțe și lalele!

Cucul și privighetoarea cânta în pădure, triluri de lumină.

Pe boltă, soarele strălucea cu putere, cu raze argintii, încălzind pământul,

Seara, albastrul cerului era plin de stele, unde luna se mișca în voie,

Iar luceafărul spunea povesti de iubire, iar tinerii umpleau cu iubire, cuvântul,

Luna începe să zâmbească, se bucura și la dragostea aprinsă,.ne îmbie.

Bătea vântul la poarta și în murmurul crengilor împodobite , se simțea răcoarea,

Ne spuneam cuvinte dulci de dragoste, ne juram ca taina iubirii trebuie bine păzită.

Ne plăcea, și acum adorăm, liliacul înflorit din gardul înverzit, iubeam mirosul și culoarea

Iubeam lumina stelelor, ne plăcea și ne place susurul izvoarelor, curgerea lor liniștită ,

Iubeam murmurul apelor și cântecele păsărilor, liniștea plină de parfum de petale;

Feericul curcubeu ne aducea mulțumiri cu lacrimi de bucurie;

Culorile lui legau realul de ireal, inima de taina iubirii din arderile de stele!

Toate sunt mereu acolo, sunt la locul lor, vorbesc în corul din aria plină de melancolie!

Nopțile erau prea scurte și atunci dormeam îmbrățișați, căldura trupului ne unea,

Și atunci pentru a nu permite îndoielii sa pătrundă în paradisul nostru,

Dimineața culegeam flori albe din grădini sau din zare, de oriunde din preajma mea;

Pentru a le săruta și alunga orice urmă de tristețe, iar îmbrățișările noastre alunga orice monstru

Iar seara buzele atingeau amurgul cu dor de lună chiar dacă somnul ducea la culcare lumea.

În zori când soarele săruta călcâiele, iar îmi doream un sărut al stropului de rouă de pe buzele tale,

Îmi doream să zbor în taină cu îngerii printre scânteile de stele să îmi mângâi iubirea tainică, ascunsă!

VREAU O TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE!

VREAU SĂRUTUL IERBII FRAGEDE,

NU LACRIMA CE PLANGE ÎN PALMĂ

DUPĂ LUMINA ASCUNSĂ, GREU DE PĂTRUNS,

VREAU RAZA SOARELUI SĂ CURGĂ IN VALURI DE IUBIRE!

VREAU MEREU SĂ SĂRUT BOBUL DE ROUA

ȘI SĂ AM ENERGIA DE A SPUNE CU TĂRIE

“TOT CE ESTE BUN SE POATE!”

VĂ IUBESC, OAMENI BUNI!