Angela, metafora ascunsa!

Angela, metafora ascunsa

 Ca un vechi blazon purtat cu noblețe, eleganța adevărată nu cere atenție, o primește. Între faldurile de perdea ale timpului și strălucirea experienței, ea poartă seninătatea acelora care au învățat că cea mai prețioasă bijuterie nu este aurul sau diamantul, ci caracterul. Iar zâmbetul doamnei Angela Similea pare pecetea unei aristocrații sufletești pe care anii nu o pot atinge. Niciodată!

FII IUBIRE …..

 FII IUBIRE …..

Atât de multă iubire, încât cei ce sunt cu tine în gând, să fie tot iubire!

Suntem doar zboruri prin livezi cu flori înmiresmate.

Alergăm iute spre pământ atunci când avem iubirea clară în gând,

Culegem dulci parfumuri, zburăm în (pe) raze de lumină,

Să dăm putere timpului să cânte mereu despre iubire!

Atunci vom vede că viața este doar un vis,

Acum când trăim pe pământ în măreție și multă fericire!

SĂ NE GÂNDIM LA PARADIS!

CURSUL VIETII

 CURSUL VIETII

(zbor spre viată și prin ea)

Îi mângâi mâna ca unui animal credincios,

Simt asta și pielea se înfoiară ,

Cred că afară plouă,

Mă trec fiorii și mâinile simt încet răcoarea,

Ba chiar mi se răcesc treptat.

Toată senzația de bunăstare dispare,

Se risipește.

Nu mai sunt un om independent și puternic,

Sunt călător prin viață rebegit,

Care are de parcurs și care a trecut prin mulți ani și multe zile.

Oare care au fost mai multe , zilele pline de plăcere și bucurii, sau celelalte,

Socoteala face ca să mi să ducă TOT IFOSUL !

Poftesc din nou în caruselul vieții,

Vreau o cursa a fericirii și bucuriei.

Parcă aș fi urcat pe tobogan, oare să-mi dau drumul sau nu!?

Mi-e teamă! Mă simt , nu știu de ce, urât, bătrân și obosit.

Închid ochii! Îmi amintesc privirile copiilor.

Și ieri și altă se furişau spre mine,

Îmi întindeau o mânuță, pe care aproape mereu reușeam să o apuc!

Acum, întind, dar oare unde-i ..., unde-i, ....!

Sunt singur și nu am pe cine să cuprind, decât pe cineva la fel ca mine!

Atunci, când mânuțe calde și moi eu le îndrumam paşii,

Totul îmi părea colorat în roz și verde,

Acum culoarea pare brumărie, iar umbra neagră vine încet la geam!

Dar vine lent și fără ademenire...!

Privesc afară, aștept pe cineva, ce uită ca să vină și la noi!

Acum putem, dar cine știe cât!

Privesc de o persoană ce se bucură cu mine, de clipe ... clipe...

Cu chip simpatic, uită să-mi răspundă, căci visul ei, pare mai clar!

Cândva, îmi amintesc, în tinerețe, m-am întrebat,

Oare cum trăiesc femeile cu bărbații antipatici!?

Dar ,eu, cum am fost sau cum sunt!

Mă fac că nu știu și uit de groaznica gândire,

Nu tot, nu pot să simt doar amăgire!

Alung încet gândirea prea profundă.

Da, sigur, nu are rost,

Nu mai fac haz !

Viața zboară.

Trebuie să țin ritmul!

Un cârd de porumbei albi, zboară pe deasupra mea

O urmă, cade pe umărul meu.

Nu fac caz. O șterg cu șervețelul.

Îi privesc, zborul lor natural este chiar spiritual,

Pe o vreme frumoasă și câțiva zeci de ani în urmă,

Aș fi alergat împreună cu ei.

Acum doar zâmbesc,

M-au trezit la realitatea vieții!

Ce frumos e să trăiești!

Ce ușor se înving greutățile, când zâmbești!

Trebuie să înveți să anticipezi!

Alungăm viitorul când nu îl pricepem!

VREM O VIAȚĂ FERICITĂ ȘI MULTĂ IUBIRE!

13.06.2023 O/P.

Singuratic!

 Singuratic!

Singuratic! Plin de taine!

Încununat de iubire!

Sufletul hălăduiește în fericire!

Afară, plouă, plouă neîncetat !

Frumusețea peisajului nu se mai zărește!

Când melancolia se îndepărtează ca un fum, tristețea te cuprinde iremediabil!

Evenimentele nu se pierd niciodată în infinitul univers,

Doar le punem în ecuații care nu mai știm a le rezolva! Necunoscutele ecuației le putem rezolva încetul cu încetul,

Rând pe rând, uneori pe toate, alteori câteva!

Ce altceva am învățat , trăind – decât să mor!?

As fi fericit dacă veți înțelege?!

acestea sunt ultimele cuvinte ale lui SOCRATE,

Văzând eroarea și simțind otrava din pahar!

Compătimirea au simțit-o mai târziu atenienii ,

Dar oare au înțeles sensul vieții!

În extaz pășim din piatră în piatră,

iar jertfa o simțim de la început și o răbdăm până la final!

Însuflețind aerul cu privirea, ne consternăm în admirație,

facem strigare înaltă înăuntru unei tabere fertile,

preluând ecoul și încuviințând plăcerea.

Ne întrebăm adesea , ca într-o paradigmă cine a ales și de unde, pentru mine!?

Invocăm spiritul, încercând să dăm o explicație greșelilor noastre.

13.06.2023 O.P.

PLĂCEREA VERII!

 

PLĂCEREA VERII!

Sub clipele fierbinți de sub cerul luminat, strălucitor al verii, fiecare emoție devine un refugiu de liniște, armonie și magie. Soarele, luminat și iubitor în toată splendoarea sa, îmbrățișează cu razele lui tot ceea ce este frumos, iar acolo departe răcoarea și briza mării aduce cu ea promisiunea unor povești minunate și nesfârșite.

Sub răcoarea unei umbrele strălucitoare și colorate, cu picioarele drăgălașe scufundate în nisipul fierbinte, fiecare clipă simte un val care mângâie și zâmbește chipului cu sufletul plin de fericire, purtându-l departe, în lumi și tărâmuri neexplorate.

Clipele de vară au un farmec aparte. E o poezie fermecată, un vals al gândurilor și sentimentelor, o evadare din obișnuință!

Rândurile, cuvintele acestea vreau să fie un cadou, pentru voi ființe dragi și fericite! Cuvintele acestea doresc să aducă o bucurie în plus, alături de sănătate , iubire, fericire și plăcere! Vreau să fie un cadou pentru cei care le citesc! Pentru cei care se bucură împreună cu mine! Este darul emoțional perfect alături de fericirea unei vieți minunate! Este pentru sufletul vostru binecuvântat, o bucurie plină o oportunitate de a te răsfăța cu plăcerea de trăi și iubire!

Vă doresc zilele însorite și lungi de vară, când timpul călduros pare să se dilate secundele, iar orele se scurg, vor trece leneș sub umbrela conduse de razele soarelui. Lasă-te purtat de magia fericirii. Vă rog să încercați să descoperiți frumusețea fiecărei clipe, faceți ca imaginația să zboare. Să simți viața în fiecare clipă și plutești într-o lume de poveste pline de vise.

Fiți , vă rog, încântați de fiecare moment care aduce fericire! Clipa este gata de a ceda mereu o picătură de iubire și fericire! Sub seninul albastru al verii totul e posibil!

Bucură-te de fiecare clipă! Vă iubesc oameni dragi!

13.06.2024 O.P.

Aruncate în drum - șoapte de iubire!

 CU DRAG

Aruncate în drum - șoapte de iubire!

Aș vrea să fac din viață paradis

Să zbor ușor și să plutesc ca-n vis!

Licurici și stele în zare

Cerbi plutind către izvoare

Nori ca frunze zburătoare

Totul spre a mea încântare!

Vreau speranța să existe

Lumea bună și ferice!

Aerul curat și rece

Să uit că timpul trece.

Clipe triste nu au voie

Nu-mi sunt dragi inimii mele!

TOTUL TREBUIE SĂ FIE PLĂCERE!

VĂ IUBESC!

REALITATE

 În sfârșit am reușit să înțeleg de ce nu preferă țiganii Elveția in fața Canadei, Franței sau Danemarcei.

Pai sa vedem ce se intimpla in Elveția. Și acolo se găsesc mulți țigani, dar surprinzător, acolo ei muncesc din greu. Conform celor povestite, de către chiar doi proprietari de hoteluri, motivațiile lor sunt următoarele:

ajutorul de șomaj se acordă numai după cinci ani de muncă neîntreruptă;

dacă refuzi o ofertă de loc de muncă, pierzi orice ajutor din partea statului;

dacă pierzi din vina ta locul tău de muncă: de ex.consum de alcool la locul de muncă, pierzi orice ajutor din partea statului;

dacă provoci distrugeri în locuința ta socială, sau la orice alt obiectiv ce se află în proprietatea statului, trebuie să suporți ori costul reparațiilor, ori să lucrezi în cadrul unui penitenciar în folosul societății, până la recuperarea pagubelor.

Este surprinzător însă, că nimeni nu condamnă Elveția, fiindcă nu hrănește fără muncă pe cei dezavantajați de soartă. Și nici nu se amintește nimic pe tot teritoriul Europei despre rasismul elvețian !