Vine toamna…!
Plangem lumină de durere, vara
Și-un soare ce a fost mereu podoaba in universul cald
Straluce mai incet si nu mai incalzeste
Cu soaptele luminii incet incetosata
Ne mangaie usor, putina lui caldura
Un freamat imi canta plopul la adieri de vant
Cu lacrimi reci de ploaie ne rascoleste vremea.
Se frange incet cu dorul , culoarea verde vie
Ne bucuram de bogatia misterelor de toamna!......
Vreau iar sa vina seara cea plina de mister
Sa-mi rascoleasca firea cu multa fericire!
Iar maine sa port surasul unei dimineti cu soare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu